Imprimare

Rezultatele negocierilor pe legea electorala: Cati parlamentari va avea Romania din 2016?


Noua lege a alegerilor legislative va opera doar o reducere partiala a numarului de parlamentari, va asigura doar o reprezentare simbolica a romanilor din diaspora si va marca revenirea la votul de lista, in dauna celui uninominal.

Liderii partidelor au ajuns la un acord privind noua lege a alegerilor parlamentare. Potrivit intelegerii, noul Legislativ va fi ales pe liste de partid si va avea in jur de 457 de parlamentari, dar cifra poate suferi modificari, in urma discutiilor din comisia de cod electoral. Dintre acestia, doar sase vor reprezentanti ai romanilor din Diaspora.

Astfel, in Camera Deputatilor vor fi 308 de deputati alesi in tara, patru alesi in diaspora si 17 deputati ai minoritatilor nationale. Senatul ar urma sa aiba in jur de 126 de membri alesi in tara si doi pentru Diaspora. Detaliile reprezentarii in Senat urmeaza sa fie definitivate in cadrul comisiei de cod electoral, pornind de la principiul ca fiecare judet sa aiba cel putin doi reprezentanti. Parlamentarii din comisia de cod electoral urmeaza sa stabileasca numarul de senatori pe care il vor avea municipiul Bucuresti si judetele cu populatie mai mare. In 2012, in Legislativul de la Bucuresti au intrat 588 de deputati si senatori, in sepcial din cauza posibilitatii ca un colegiu sa fie reprezentat de mai multi parlamentari, in urma redistribuirii.

Intelegerea dintre liderii partidelor parlamentare ridica o serie de semne de intrebare. Astfel, in 2009 in cadrul unui referendum, 88% dintre participanti au optat pentru reducerea numarului de parlamentari la 300. Pe baza acestui referendum, in 2012, Curtea Constitutionala (CCR) a respins o lege electorala, tocmai pentru ca, potrivit acesteia, numarul de parlamentari depasea 300. La vremea respectiva, judecatorii CCR au explicat ca referendumul a avut caracter consultativ, dar ca asta insemana doar ca rezultatul nu a intrat in vigoare imediat, ca la alte tipuri de referendum, dar Parlamentul nu are dreptul sa ignore vointa cetatenilor.
 
Diaspora, subreprezentata

Un alt articol controversat este cel referitor la numarul parlamentarilor din Diaspora, doar sase. Fostul consilier prezidential al lui Traian Basescu, Sebastian Lazaroiu, a atras atentia ca romanii din strainatate sunt in jur de trei milioane, adica o sesime din totalul electoratului, dar vor primi doar in jur de 1,6% din locuri. Potrivit calculelor facute de fostul consilier prezidential, pentru romanii din Diaspora ar trebui alocate in jur de 60-70 de locuri. De asemenea, proiectul consarca revenirea la sistemul de vot pe lista, practicat pana in 2008, si renuntarea totala la votul uninominal. Si votul uninominal a facut obiectului unui referendum, in care, desi nu s-a atins cvorumul de validare, majoritatea participantilor s-au pronuntat pentru vot uninominal.

Legea votului prin corespondenta va face obiectul unor negocieri viitoare. Social-democratii au propus ca alegatorii care doresc sa voteze sa se inscrie cu sase luni inainte in registrul electoral. Liberalii au fost de acord cu introducerea unui registru electoral, dar PNL nu a fost de acord ca dreptul de vot sa fie limitat de inscrierea in acest registru electoral. Astfel ei au cerut ca un cetatean care nu s-a inscris in registrul electoral sa poata vota chiar daca nu s-a inscris, inscrierea fiind utila Guvernului pentru a stabili numarul sectiilor de vot.

Noul calendar

Intelegerea a fost parafata de liderii politici in urma unor discutii desfasurate in cabinetul presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, la care au participat liderul PSD, Victor Ponta, Liviu Dragnea, co-presedintii PNL, Alina Gorghiu si Victor Ponta, liderul UDMR, Kelemen Hunor si cel al PC, Daniel Constantin. Proiectul urmeaza sa fie finalizat saptamana viitoare in cadrul comisiei de cod electoral, liderii politici stibilind sa primeasca votul final pana la sfarsitul sesiunii parlamentare.