Imprimare
PDF

Marile taine ale aurului din Romania: regii care si-au ascuns comorile si primul trib din istorie cuprins de febra aurului


Romanii se pot mandri cu traditii milenare in exploatarea aurului, cu zacaminte de aur impresionante, cu comori rar intalnite in alte tinuturi.
O serie de marturii istorice arata cat de faimoase au fost actualele tinuturi ale Romaniei in aur si cat de stransa a fost legatura localnicilor cu aurul. Iata cateva dintre cele mai interesante:
 
Darius si-a ascuns comoara in Ardeal
Darius, unul dintre faimosii stapani ai Persiei antice si-ar fi ascuns comorile in tinuturile Transilvaniei, potrivit legendelor care au circulat in secolele trecute. Armatele regelui persan au ajuns in tinuturile actuale ale tarii in urma cu 2.500 de ani, in timpul razboiul cu triburile scitilor. Au fost in cele din urma, nevoite sa se retraga peste Dunare, din calea razboinicilor sciti, expeditia militara fiind descrisa in scrierile lui Herodot.
 
O serie de marturii, publicate de autoarea Emily Gerard, in „Taramul de dincolo de padure – Transilvania”, la sfarsitul secolului al XIX-lea, vorbeau despre comoara legendara. „O usa secreta duce intr-o sala imensa, unde in jurul unei mese intinse au fost asezate statuia regelui Darius si a altor 12 regi pe care i-a invins in luptele sale. Darius, care a fost asezat in capul mesei, a fost intruchipat in aur pur, in timp ce monarhii, asezati cate sase de o parte si de cealalta a mesei, sunt construiti din argint. Incaperea aceasta duce spre o alta camera inchisa unde se afla 24 de cufere imense cu incuietori din argint. Jumatate dintre ele contin piese de aur, iar cealalta jumatate piese de argint”, scria Emily Gerard.
 
Cel mai vechi trib al cautatorilor de aur
Herodot amintea povestea agatarsilor, primul trib cuprins de „febra aurului”, care ar fi locuit pe teritoriul tarii noastre, in urma cu doua milenii si jumatate. In acea epoca agatarsii ocupau teritorii din actuala Transilvanie. Istoricul elen relata ca agatarsii erau iubitori ai vietii usoare, ca obisnuiau sa isi impodobeasca trupurile cu aur si ca erau inclinati spre poligamie. „Herodot ne arata in Cartea sa IV ca exploatarea minelor de aur era atat de inaintata sub agatarsi, incat numai dupa o munca de sute de ani a putut sa se ridice la o asa perfectiune. Afirmatia categorica a lui Herodot ca fluviul Maris, adica Muresul, intretaia tara agatarsilor, ne dovedeste ca acest popor a stapanit in vechime Ardealul si ca, fiind iubitor de aur, a lucrat si minele de aur”, scria istoricul Ion Rusu Abrudeanu.
 
Cea mai veche localitate miniera
Rosia Montana, numita de antici Alburnus Maior se numara printre cele mai vechi localitati miniere din tara. Primul document care ii atesta existenta este o tabla din ceara ce dateaza din 6 februarie 131. Rosia Montana a fost infiintata de romani in timpul domniei lui Traian, ca oras minier in care au fost adusi colonisti din Iliria. In ruinele fostei cetati, arheologii au descoperit locuinte, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscriptii in limba latina si greaca si 50 de tablite cerate. Dacii au exploatat minele de aur de la Rosia Montana (Aluburnus maior) si comuna invecinata Corna cu 150 de ani inainte de ocuparea Daciei de romani, afirma istoricul Ion Rusu Abrudeanu. Alti istorici contrazic ipoteza acestuia, afirmand ca pana in vremea invaziei romanilor in Dacia nu a fost exploatat aurul in subteran.
 
Treptele romane - galeria pastrata de aproape doua milenii
Treptele Romane, locul aflat la marginea satului Ruda Brad, invecinat municipiului Brad, se numara printre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Muntii Apuseni. Numele ei vine de la faptul ca la capatul galeriei subterane sapata de mineri cu daltile in secolele II – III se afla treptele construite pe vremea ocupatiei romane in Dacia. Galeria adanca de 180 de metri se afla pe lista monumentelor istorice de patrimoniu.
 
Cele mai faimoase piese de aur
Sarmizegetusa Regia avea cele mai mari ateliere metalurgice din Europa vremii sale, sustin unii istorici. „In atelierele argintarilor daci erau utilizate cu mici nicovale, dalti, pile, ciocanase. Aici se executau coliere, bratari, inele, brose, catarame si piese de harnasament. Insa ceea ce ii incanta in cel mai inalt grad este impodobirea trupului cu bratari, colane, inele si gateala hainelor cu tot felul de aplice, nasturi si pandantive fixate pe stofe. Cei mai bogati au toate aceste podoabe de aur pur, precum tot de aur erau si vasele lor de zile mari”, informeaza site-ul de specialitate enciclopedia-dacica.ro. Cele mai importante bijuterii din vremea dacilor aflate pe teritoriul Romaniei sunt cele 13 bratari spiralice din aur masiv descoperite in Sarmizegetusa Regia. Tezaurul cantareste aproape 13 kilograme si a fost scos la iveala de braconieri in perioada anilor 1990 - 2000, alaturi de alte obiecte valoroase. Exista alte 11 bratari spiralice din aur, scoase ilegal din tara de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate.
 
Primele razboaie pentru aur
Imparatul Traian a fost impins sa porneasca razboiul impotriva dacilor si din cauza bogatiilor in aur pe care stia ca le avea tara lor, potrivit unor istorici. „Regiunea miniera a Muntilor Apuseni a fost un fel de Californie pentru toate neamurile, care au stapanit-o in decursul istoriei. Azi nu mai incape nici o indoiala ca bogatiile miniere din Dacia au constituit un puternic motiv, pentru ca imparatul Traian sa faca tot posibilul ca s-o ocupe prin forta armelor”, arata Ion Rusu Abrudeanu, in volumul „Aurul romanesc – Istoria aurului din vechime pana azi”, (editura Cartea Romaneasca, 1933). Istoricii care au cercetat lucrarea lui Ioannes Lydus, in care acesta relata despre prazile de razboi ale romanilor afirmau ca Traian ar fi adus din Dacia 165 de tone de aur si peste 330 de tone de argint.
 
Cea mai mare comoara ascunsa
Inainte de a fi infrant, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor in albia raului Sargetia, care curgea in apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius. „Decebal abatuse raul cu ajutorul unor prizonieri si sapase acolo o groapa. Pusese in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, asezase peste ele pietre si ingramadise pamant, iar dupa aceea aduse raul din nou in albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese in siguranta, in niste pesteri, vestminte si alte lucruri la fel. Dupa ce facu toate acestea, ii macelari, ca sa nu dea nimic pe fata”, relata Dio Cassius, autorul „Istoriei Romanilor”. Anticul mai scria ca romanii ar fi descoperit o parte din comori, dupa ce Biciclis, un get care ar fi stiut locul ascunzatorilor, a fost luat prizonier si ar fi dat in vileag povestea.
 
Cea mai mare comoara descoperita
Mai multi istorici din secolul XVI au relatat despre o comoara extrem de valoroasa descoperita de pescari, in raul Strei. „In numitul raul Sargetiei, pre care romanii il cheama Streiu, s-au aflat prin intamplare acestea: mergea niste pescari romani cu seicile din Muresu in Streiu si, legandu-si luntrile cu un trunchiu, au zarit ca sclipeste ceva. Vrand sa scoata din apa aceea ce stricase prin radacinile lemnului si cercand mai de adinsul, au aflat si mai multi galbeni, mai cu seama de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscriptie greceasca. Cum am inteles din oameni vrednici de credinta, la 400.000 de galbeni si multi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata Gheorghe Sincai, in Hronica Romanilor.
 
Cea mai bogata mina
Peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Sacarambului numai in secolul al XIX-lea, potrivit cercetatorilor. Despre satul din Muntii Metaliferi, istoricii spun ca in secolele trecute a fost unul dintre cele mai cautate locuri de catre europenii cuprinsi de febra aurului. Aici s-au stabilit pentru a munci in minele infiintate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate partile continentului. Potrivit legendei, un satean din Nojag, care isi mana porcii prin padurile de munte, a observat sclipind, dintr-o rapa ascunsa, un bolovan. A coborat in deschizatura muntelui si a desprins bucata stralucitoare din roca in care fusese intepenita, iar a doua zi s-a prezentat cu ea in fata unui mosier care avea o mica exploatare miniera in acele tinuturi. „Piatra” s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului pretios s-a raspandit cu repeziciune.
 
Muzeul unic al aurului
Muzeul Aurului din Brad este unic in Europa, iar colectia sa de exponate din aur cantareste aproape cinci kilograme. Cele mai valoroase artefacte aflate in colectia muzeului, cum sunt „soparlele din aur”, au fost estimate de geologi la peste doua milioane de euro. Alte piese din aur impresioneaza prin forma lor, primara, inainte de a fi prelucrate. Poarta denumiri ca „pana lui Eminescu”, „balerina”,„harta Romaniei”, „feriga”, „catelusul” si „ratusca”, datorita asemanarii lor cu obiectele la care fac referire. Pe rafturile muzeului este expus si un lingou de aur de peste un kilogram Intre piesele valoroase, vizitatorii mai pot vedea un „cocon” de aur, recuperat de la un miner, care il ascunsese in anus, pentru a nu fi gasit la perchezitiile corporale, la care erau supusi baiesii la iesirea din mina.