Imprimare
PDF

„Fantoma de la Opera”, printre fantomele din Cimitirul Bellu


Mii de oameni au stat umar la umar, noaptea trecuta, pentru a vedea concertul Teatrului National de Opereta sustinut in Cimitirul Bellu, in cadrul evenimentului international Noaptea Muzeelor 2015. Cine n-avea chef de muzica, putea sa viziteze cimitirul-monument, aleile sale fiind luminate cu candele.

Aglomeratie era inca de la poarta cimitirului. La 9 trecute fix, unii intrau, altii ieseau, in suvoaie greu de stavilit. “Mami de ce e asa de multa lume? Cine a murit?”, intreaba, mucalit, un pusti de gradinita. “N-a murit, mai, nimeni! Mergem la concert”, ii raspunde mama, tinandu-l strans de brat, ca sa nu-l piarda prin multime.

Dintr-un capat in altul, aleea principala era plina de oameni. Cu greu te puteai strecura mai aproape de scena amplasata chiar in fata Capelei Cimitirului Bellu. Pe scaunele asezate ca intr-o sala de concert sau in picioare in jurul acestora, mii de oameni urmareau concertul. Din pacate, insa, organizatorii n-aveau niciun pliant care sa iti explice ce vezi pe scena.

Arii celebre rasunau printre morminte

Rand pe rand, au urcat pe scena Irina Baiant, Florin Budnaru, Ernest Fazekas, Adrian Nour si Catalin Petrescu, acompaniati de Orchestra si Corul Teatrului de Opereta si Musical “Ion Dacian”. Au interpretat arii din spectacole de opereta si celebrul musical “Fantoma de la Opera”, dar si melodii din filmul artistic “Intalnire cu Joe Black”.

“Nu e nimic morbid, domnisoara. Uite, sunt peste 2.000 de oameni la concert. Altii se plimba pe alei, se uita la cruci si la cavouri”, imi spune un politist local tare relaxat, semn ca niciun incident nu necesitase, pana atunci, atentia sa.

Cavouri pe post de banca

Si chiar asa era. Pe aleile luminate de sute de candele in bol de sticla, oamenii se plimbau fara grija. Din cand in cand, mai aruncau cate-un ochi spre vreun cavou impozant sau aprindeau lanterne de buzunar, ca sa vada ce scrie pe crucile mai “aratoase”
“Uite, mai, asta a fost mare aviator”, “Ce statuie frumoasa. E un inger care parca plange” sau “Pe aleea asta e inmormantat si Szobi Cseh, cascadorul ala mare”, auzeai razlet, in dreapta sau in stanga. Cum banci nu prea sunt pe alei, vedeai din loc in loc tineri sau batrani sezand relaxati pe marginea mormintelor. Niciunul nu dadea semn ca ar fi infricosat de peisaj. Privind spre cavoul de care se rezema, un tanar oaches isi face rapid trei cruci si zice cu naduf: “Dumnezeu l-a odihnit deja, de ce sa-l deranjeze ca ascultam si noi putina muzica?”.

Noaptea Muzeelor, un test de anduranta

Daca te uiti la cozile de la intrare, pare sa conteze foarte mult gratuitatea din Noaptea Muzeelor. La Muzeul Grigore Antipa, spre exemplu, unde in mod normal biletul de intrare costa 20 de lei pentru adulti, coada se intindea pana dincolo de Muzeul Țaranului. Adica, pe vreo 500 de metri, oameni umar la umar, asezati pe trei randuri delimitate garduri metalice. Jandarmi si politie locala cu duiumul, asa ca nu incerca nimeni sa “sara peste rand”. Se intra in muzeu in grupuri de cate 50, dar coada avansa extreme de incet. “Se mai face coada, de cand a fost renovat Antipa sunt mai multi vizitatori. Dar niciodata nu e ca in noaptea asta”, explica o doamna care indruma vizitatorii spre iesire. Muzeul e mare, are mii de colectii (doar insecte sunt peste un milion de exemplare), asa ca vizitatorii zabovesc inauntru, oricat ar incerca ghizii sa ii grabeasca. “Aproape doua ore am stat la coada, dar a meritat”, spune, in treacat, o tanara grabita sa ajunga la alt muzeu.

Aproape 30 de muzee, printre care s-a numarat, in premiera, si cel al Bancii Nationale a Romaniei, si 20 de organizatii culturale au fost deschise, la Bucuresti, in Noaptea Muzeelor 2015. Potrivit organizatorilor, in 2014, la acelasi eveniment, s-au inregistrat 191.956 de vizitatori. Anul acesta ei spera sa treaca de pragul psihologic de 200.000 de vizitatori.