Imprimare
PDF

CCR a admis sesizarea lui Iohannis privind Legea care reglementeaza detentia la domiciliu


Curtea Constitutionala a admis, marti, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra legii care reglementeaza executarea pedepsei la domiciliu.
Mai exact, este vorba despre modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, care introduce un regim de detentie la domiciliu pentru condamnarile de pana la un an de inchisoare, inclusiv pentru cei condamnati pentru coruptie, exceptie facand faptele cu violenta.
 
Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra acestei legi in 4 iulie, aratand ca, prin modul in care a fost adoptata, legea incalca principiul bicameralismului, potrivit caruia dezbaterea parlamentara a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in plenul celor doua Camere ale Parlamentului.
 
Potrivit News.ro, presedintele spune in sesizarea catre CCR ca in dezbaterile din Camera Deputatilor au fost modificate si adoptate o serie de reglementari esentiale privind modul de executare a pedepselor privative de libertate, interventii legislative care nu au facut deloc obiectul analizei primei Camere competente.
 
“Din analiza comparativa a formei adoptate de catre prima Camera sesizata (Senatul) si cea adoptata de Camera decizionala (Camera Deputatilor) rezulta faptul ca textul proiectului de lege a suferit in Camera decizionala modificari substantiale cu privire la obiectul de reglementare si configuratie, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de legiuitor. Se constata astfel ca in Camera decizionala au fost adoptate pentru prima data modificari privind statutul judecatorului de supraveghere care isi desfasoara activitatea in locurile de detinere, conditiile pentru liberarea conditionata a persoanelor care executa pedepse privative de libertate, executarea pedepselor privative de libertate la domiciliu, individualizarea regimurilor de executare a pedepselor, competenta de a solutiona cererile de liberare conditionata, competenta instantelor de judecata in aceasta din urma materie”, arata Klaus Iohannis in sesizarea catre Curtea Constitutionala.
 
De asemenea, in opinia presedintelui, posibilitatea instantei de judecata de a nu asculta persoana condamnata incalca si principiul egalitatii armelor, ca element fundamental al unui proces echitabil, legea reglementand doar posibilitatea reprezentantului administratiei locului de detinere de a pune concluzii, atunci cand este prezent.
 
Iohannis arata ca legea inlatura calitatea de presedinte al comisiei a judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, prevazandu-se ca acesta “participa la sedintele comisiei de liberare conditionata” si reglementeaza componenta Comisiei pentru liberare conditionata, care este alcatuita din: “directorul penitenciarului, care este si presedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un consilier de probatiune din cadrul serviciului competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigura de catre seful serviciului evidenta din penitenciarul respectiv”.
 
″In opinia noastra aceasta prevedere este imprecisa, nefiind clar care este rolul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate. (...) Pe de o parte nu este clara calitatea in care judecatorul de supraveghere a privarii de libertate participa la sedintele comisiei de liberare conditionata de vreme ce textul indicat nu ii recunoaste calitatea de membru al acestei comisii. Pe de alta parte, nu este clar de ce ar participa judecatorul de supraveghere a privarii de libertate la sedintele comisiei de liberare conditionata, pentru ca ulterior sa se pronunte prin incheiere asupra liberarii conditionate a unei persoane private de libertate”, argumenteaza seful statului.
 
El arata ca prevederea conform careia “liberarea conditionata se dispune prin incheiere de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate la propunerea comisiei pentru liberare conditionata la cererea persoanei condamnate” este lipsita de claritate, inducand confuzie in interpretarea si, ulterior, in eventuala sa aplicare, intrucat din modul de redactare nu rezulta daca judecatorul de supraveghere poate fi sesizat atat de catre comisia pentru liberare conditionata, prin propunere, cat si de catre persoana condamnata, prin cerere.
 
Seful statului mai afirma ca legea nu este coroborata cu textele in vigoare din Codul de procedura penala si, totodata, atrage atentia asupra prevederii potrivit careia atributiile administrativ-jurisdictionale ale judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se exercita in cadrul procedurilor speciale prevazute in lege si se finalizeaza printr-un act administrativ-jurisdictional, denumit ”incheiere”.
 
Presedintele Klaus Iohannis mai spune ca utilizarea sintagmei “cu violenta”/“fara violenta” - terminologie neclara si lipsita de previzibilitate - in cuprinsul legii este contrara prevederilor art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.
 
Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal a fost atacata la CCR si de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in 8 iunie, instanta suprema semnaland, intre altele, ca actul normativ nu cuprinde o reglementare propriu-zisa a regimului detentiei la domiciliu si a modalitatii de supraveghere a persoanei condamnate care executa pedeapsa prin detentie la domiciliu..
 
In 4 iulie, CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2-5 si pct.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt neconstitutionale.
 
″In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea masurii detentiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei cu inchisoarea, afecteaza nu numai caracterul previzibil al legii, ci si scopul acesteia, acela de a institui masuri de natura judiciara, alternative de executare a pedepsei privative de libertate. Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2, 3, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 nu respecta cerintele de calitate a legii, incalcand prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie. Referitor la dispozitiile articolului unic pct.10 din legea supusa controlului, Curtea a retinut ca acestea creeaza incertitudine in procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competenta sa dispuna liberarea conditionata, incalcand art.1 alin.(5) din Constitutie, din perspectiva lipsei de claritate si previzibilitate a normei legale”, preciza CCR.
 
Camera Deputatilor a adoptat in 6 iunie modificarile la proiectul de lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, introducand un regim de detentie la domiciliu pentru condamnarile de pana la un an de inchisoare, inclusiv pentru cei condamnati pentru coruptie, exceptie facand faptele cu violenta.
 
Potrivit unui amendament propus de PSD, “regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise fara violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani pentru fapte comise cu violenta”.
 
De asemenea, persoanele condamnate la o pedeapsa cu inchisoare de pana la un an, si care nu a comis fapte cu violenta, realizeaza arestul prin detentie la domiciliu.
 
Totodata, regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenta la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fara violenta la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
 
O alta modificare a grupului PSD spune ca persoanele care mai au de executat 18 luni pana la implinirea fractiei minime obligatorii pentru liberarea conditionata din pedeapsa initiala a inchisorii mai mare de un an beneficiaza tot de arest la detentie.
 
De asemenea, pentru fiecare lucrare stiintifica publicata sau inventie si inovatie brevetata, se considera 20 de zile executate din pedeapsa.
 
“Caracterul stiintific al lucrarilor elaborate de catre detinuti este stabilit, potrivit dispozitiilor legale, de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, denumit in continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, denumita in continuare UEFISCDI”, se arata in textul modificarilor.
 
O alta modificare adoptata ii apartine deputatului UDMR Marton Arpad si prevede ca persoanele condamnate au dreptul de a participa la inhumarea sau incinerarea sotului sau sotiei, a unui copil, parinte, frate sau sora ori bunic sau bunica pe o perioada de cel mult 5 zile, iar donducerea penitenciarului va asigura paza pe toata durata permisiunii de iesire pentru condamnatul cu privire la care apreciaza ca prezinta un pericol pentru ordinea publica in cazul iesirii din penitenciar.
 
Persoanele condamnate pot fi invoite si in caz de motive umanitare. Invoirea din motive umanitare se poate acorda pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum si in caz de calamitate.