Imprimare
PDF

Iesenii se tem sa mearga pe doua roti. „Pistele sunt ca si inexistente”


Frica este justificata de conditiile precare in care se afla pistele destinate biciclistilor. Acestea nu sunt delimitate, nu au continuitate, multe nu sunt marcate, sunt pline de denivelari, sau chiar obstacole.
Planul de dotare a orasului cu un prim lot de 150 de biciclete care vor fi folosite in regim de „smart bike sharing“ - respectiv deblocare-folosire (contra cost)-parcare si blocare - apropie orasul de metropolele unde acest sistem functioneaza de mai mult timp. Practic, cu o aplicatie instalata pe telefonul mobil, oricine va putea sa identifice cea mai apropiata bicicleta disponibila, sa o deblocheze si sa o foloseasca contra unui tarif de 1,90 lei pentru fiecare 30 de minute si apoi sa o lase la una dintre cele 50 de statii, inchizand aplicatia. Plata se efectueaza automat, la fel si blocarea bicicletei. Asa cum am mai relatat, cei de la Atelierele Pegas - firma care a propus proiectul (propus in ultima sedinta a Consiliului Local, dar amanat) - vor testa piata timp de 45 de zile, incepand din septembrie. Vor fi determinate astfel locurile unde se preteaza amplasarea statiilor de „bike-sharing“, traseele preferate de ciclisti, frecventa inchirierii pentru stabilirea unui pret optim si, evident, numarul de biciclete alocate pentru anul 2019.
 
Municipalitatea isi asuma obligatia de a reduce, prin politia locala si campanii publice, rata de vandalizare si furt al bicicletelor. Riscul este major, insa e caracteristic pentru acest sistem de inchiriat biciclete. De exemplu, la inceputul acestui an, dupa doar cateva luni de la lansare, o firma (Gobee.bike) a renuntat sa mai administreze acest sistem in trei orase din Franta (inclusiv in Paris) si in Bruxelles din cauza ratei mari de furt si distrugere. La Iasi, se estimeaza ca sistemul se va derula cel putin cinci ani pentru amortizarea investitiei. Trebuie precizat ca, pe langa chiria pe bicicleta, aplicatia impune si un abonament de 69 de lei, bani care sunt restituiti la cerere (dezabonare).
 
Concurenta de la Primarie
 
Primaria are in vedere extinderea acestei initiative, chiar anul viitor, cu un proiect propriu: Sistem alternativ de mobilitate urbana utilizand statii automate de inchiriere a bicicletelor - Iasi Velocity, in valoare de 22,2 milioane de lei. Finantarea va fi asigurata prin Programul Operational Regional 2014-2020 Axa prioritara 4, Obiectivul specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon in municipiile resedinta de judet prin investitii bazate pe planurile de mobilitate urbana durabila, proiecte care vizeaza imbunatatirea transportului urban in Iasi. Prin acest proiect, Municipalitatea vizeaza construirea unui kilometru de piste noi si modernizarea/ extinderea traseelor existente. Cel putin teoretic, ele vor fi rezervate celor care utilizeaza bicicletele si vor fi separate sau protejate de circulatia altor vehicule.
 
De la Departamentul Proiecte al Primariei ni s-a precizat ca o alta conditie de eligibilitate este ca aceste piste sa fie integrate intr-o retea urbana continua care sa ofere legaturi cu zonele de importanta locala sau turistica ale zonei urbane. Am ajuns astfel la primul neajuns al traseelor existente deja in Iasi.
 
De ce se tem biciclistii
 
Consultari pe acest proiect au avut loc inca la inceputul anului trecut, intre reprezentantii Primariei si cei ai Asociatiei „Pro Bike Addiction“. Concluzia celor din urma a fost atunci ca „sistemul de bike sharing poate fi eficient daca este dublat de o infrastructura pentru biciclete coerenta, care sa sustina siguranta deplasarii cu ajutorul acestui mijloc de transport“. De altfel, tot in 2017, asociatia a facut si un sondaj de opinie la care au raspuns circa 500 de ieseni. Dintre respondenti, 40 la suta au afirmat ca nu se simt in siguranta sa mearga pe bicicleta, dar unul din cinci sustine ca foloseste oricum vehiculul pe doua roti. A doua problema semnalata este lipsa de parcari pentru biciclete, urmata de poluare - aici, pe langa noxele masinilor fiind mentionate si mizeria de pe marginea strazilor (pietris, nisip), care face calea de rulare nesigura - si de caini.
 
Curse cu obstacole
 
Problema cel mai des intalnita de biciclisti o reprezinta obstacolele care apar acolo unde pistele sunt pe trotuare. De la pietoni la crengile joase, de la diferitele chioscuri pe care trebuie sa le ocoleasca si pana la denivelarile de sub roti, biciclistii trebuie sa aiba mereu atentia omnidirectionala. Pe langa calitatea culoarului pe care pedaleaza, un impediment major este si latimea lui. Exista cativa parametri definiti in Standardul de Stat privind prescriptiile de proiectare pentru trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti (STAS 10144/2-91). Astfel, intre pista si trotuar trebuie sa existe o bordura de demarcatie. Latimea minima a pistelor trebuie sa fie un metru pentru o banda si un sens de circulatie si 1,50 metri (biciclistii merg in aceeasi directie), respectiv 2 metri (cand sunt doua sensuri). De asemenea, inaltimea (gabaritul) asigurat trebuie sa fie cel putin 2,40 metri.
 
Mersul cu bicicleta prin Iasi e o aventura
 
Lungimea pistelor existente acum in Iasi depaseste 30 km, in conditiile enumerate mai sus. Ceea ce le mai lipseste este continuitatea. Nu poti sa ajungi dintr-un capat in altul al orasului fara sa cobori pe carosabil.
 
Consilierul Andrei Postolache, cunoscut pentru desele sale aparitii pe bicicleta, ne-a spus ca rareori foloseste pistele amenajate pe trotuare. „Sunt ca si inexistente. Eu nu prea le folosesc. Sunt niste dungi pe trotuar pe care nu poti sa te astepti sa nu fie oameni. Nici nu poti sa le reprosezi asta, pentru ca trotuarele sunt inguste, trec prin statii de autobuz si tramvaie. Nu avem in Iasi o pista izolata si de traficul auto, si de pietoni“, a afirmat Postolache. El a adaugat ca, de regula, merge pe strada, iar in orele de varf coboara des de pe bicicleta ca sa traverseze alaturi de pietoni marile intersectii. „Daca vrei sa mergi cu bicicleta in Iasi, trebuie sa fii dornic de aventura“, a mai spus el.
 
Un accident din zece e cu o bicicleta facuta zob
 
Din 2010 pana anul trecut, numarul biciclistilor implicati in accidente rutiere a crescut continuu. Daca la inceputul deceniului s-au inregistrat 658 de accidente in care victime au fost si biciclistii, in 2015 au fost peste o mie (1.185, mai exact), bilantul anual mentinandu-se de atunci la peste 1.100. Aproximativ o zecime din numarul total de accidente grave inregistrate in Romania au implicat si biciclisti.
 
Duminica viitoare (8 iulie), Asociatia „Pro Bike Addiction“ a organizat un mars pentru a marca cele 68 de accidente cu biciclisti inregistrate in prima jumatate a acestui an, la Iasi, in care doua persoane au murit si 11 au fost ranite grav.
 
Axa Iasi-Suceava, aflata acum in faza de proiectare, este prima ruta din afara oraselor care urmeaza sa aiba amenajata pista pentru biciclete. Indiferent unde au de mers, oamenii vor folosi mai mult acest vehicul cand se vor simti in siguranta. Si cand autoritatile locale, judetene si nationale le vor oferi infrastructura rezervata exclusiv celor care iubesc sa pedaleze.