Imprimare
PDF

Doua importante strazi centrale vor deveni pietonale. Cum se poate transforma orasul?


Spuma“ specialistilor in arhitectura si dezvoltare urbana din Romania s-a aflat in aceste zile la Iasi. O extrem de interesanta conferinta a Asociatiei Municipiilor din Romania a incercat sa gaseasca definitii, exemple de buna practica si solutii pentru modelarea unui oras pentru oameni. 
Inceputul a apartinut Asociatiei Municipiilor (AMR), care a lansat cu acest prilej doua „manuale“ de „inviorat“ vechile cvartale din comunitatile urbane, care vor ajunge in mainile fiecarui primar de oras: „Ghid de regenerare a cartierelor comuniste“ si „Ghid de reabilitare a spatiilor publice“, semnate de Alexandra Nae si Adina Vintan. Reprezentantii AMR, respectiv primarii Iasului si Oradei, au schimbat puncte de vedere cu specialisti in Arhitectura, Urbanism si domenii conexe, de la Asociatia Civica, in intalnirea moderata de Florin Mindirigiu, de la Pro Event, si de Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania. O intalnire pe cat de captivanta pe atat de utila. Ocazie cu care primarul Iasului a anuntat si o masura cu impact major: inchiderea definitiva a doua importante strazi centrale, ce vor deveni pietonale.
 
Dupa propunerile de „Ghiduri“ prezentate succint de cele doua autoare, Alexandra Nae si Adina Vintan, - care au atins si probleme binecunoscute iesenilor, precum folosirea terenurilor de sport ale scolilor si trotuarele inca neeliberate de masini - Marcel Ionescu-Heroiu, specialist senior in domeniul Dezvoltarii Urbane, a prezentat cateva din concluziile unui amplu studiu realizat de Banca Mondiala pentru Romania. Astfel, oarecum surprinzator, marea majoritate a romanilor ar alege sa se stabileasca ori sa faca naveta intr-un oras din tara daca acesta ofera standarde de viata cat mai mari, chiar daca salariul nu ar fi la fel de consistent ca in vest. Centrele industriale mari, precum Ploiesti si Pitesti, atrag mai multi navetisti, in timp ce orasele cu economie bazata pe servicii, precum Cluj-Napoca si Iasi, atrag mai multi migranti. De altfel, Clujul, Iasul si Timisoara ofera si cele mai puternice perspective de crestere sustinuta in viitor, releva studiul „Orase magnet. Migratie si navetism in Romania“. „Noi credem mult in dezvoltarea urbana. Din pacate, acest lucru nu e o prioritate la nivel national, dar speram sa devina“, a subliniat expertul.
 
Iasi versus Oradea: ce spun primarii
 
Presedintele Ordinului Arhitectilor, Serban Tiganas, a prezentat apoi triunghiul „puterilor“ dintr-un oras - administratie, specialisti, locuitori - care, cel putin teoretic, decid asupra reabilitarii, regenerarii si/sau crearii de spatii publice. Serban Tiganas a aratat apoi ca rezultatul oricarei transformari de acest fel este o suma de factori obligatorii: intentie, proiect, realizare. Lipsa ori calitatea indoielnica a unuia singur duce la un rezultat negativ. „Sa nu uitam ca spatiul public este un loc al dezbaterii, un loc care poate sa primeasca si protest, si bucurie, si ironie, si solemnitate, si flori, si pancarte“, a conchis el.
 
Atentia celor prezenti a fost in continuare captata de prezentarea de catre primarul Oradei, Ilie Bolojan, a modului in care a rezolvat mai multe proiecte care au facut din Oradea unul din cele mai bine administrate orase din tara. „De modul in care sunt administrate minicipiile-resedinta depinde dezvoltarea Romaniei in viitor“, a spus Ilie Bolojan, care este si presedintele executiv al Asociatiei Municipiilor din Romania. El a precizat ca nu a venit sa dea lectii de guvernat un oras, ci sa prezinte o experienta. Primarul Oradei a recunoscut ca orasul sau are avantajul ca zona cu aproximativ 3.000 de case a centrului nu a fost „violata urbanistic“ in timpul regimului comunist - care a inconjurat-o insa cu peste 60.000 de apartamente de bloc. El a explicat cum a obtinut concursul si mobilizarea proprietarilor in restaurarea imobilelor din centrul istoric, apoi cum a gestionat eficient locurile de parcare din zona, cum a transformat artere rutiere in spatii publice pietonale si, mai ales, cum dialogheaza Primaria orasului cu cetatenii. De asemenea, Bolojan a amintit de parghiile fiscale pe care le-a folosit punctual, majorand impozite sau acordand facilitati pentru incurajarea renovarii fatadelor cladirilor vechi, respectiv pentru practicarea unui anume tip de servicii sau comert in centrul vechi al Oradei. Pe de alta parte, el a recunoscut ca, atunci cand toti cei care conduc institutiile administratiei trag in aceeasi directie, lucrurile merg mai usor. Primarul nu a ascuns ca si in Bihor e o stare de „glaciatiune“ intre Oradea si Consiliul Judetean: aceasta din urma institutie intarzie restaurarea fatadelor imobilelor pe care le detine in centrul municipiului-resedinta. „In general, consiliile judetene nu se ocupa de municipiile-resedinta de judet. Conceptia lor e ca acel municipiu e in afara judetului si se ocupa de comune si de trotuarele dintr-o comuna, care e bine ca sunt facute, dar care nu vor aduce dezvoltare in veci“, a mai remarcat edilul Oradei.
 
Valorificati Bahluiul!
 
La randul sau, Liviu Ianasi, de la Universitatea de Arhitecturã si Urbanism „Ion Mincu“ din Bucuresti, a trecut in revista rolul spatiului public - cum ar fi cel de piata propriu-zisa, pentru locurile largi numite asa. El s-a referit succint si la agresiunile contra spatiului public, respectiv constructiile cat mai apropiate de bordura sau deasupra strazilor. El a atras atentia asupra asaltului asupra zonei centrale, care „nu poate fi logodnica tuturor, ci doar a orasului“. Alte orase „au naturalul in ele“: raurile care le strabat. „Cu cat il pastreaza mai sustenabil si mai natural, cu atat mai bine“, a spus arhitectul, iesean de origine. El s-a referit si la strategia de dezvoltare a (centrului) orasului, care trebuie sa fie transparenta si predictibila, nu  o „prefacatorie“.
 
In ceea ce-l priveste pe primarul Iasului, Mihai Chirica a vorbit mai putin de realizarile palpabile, cat despre relatia care trebuie sa existe intre administratie si locuitori. El a dat exemplul acelui montaj de arta contemporana amplasat pe Pietonal, in dreptul bisericii Sf. Trei Ierarhi, care a fost demontat dupa reactii virulente ale iesenilor. „Intotdeauna majoritatea are dreptate“, a spus el. Totusi, Chirica a admis ca preconizata inchidere a circulatiei pe intreaga lungime a bulevardului Stefan cel Mare si Sfant, dar si pe strada Agatha Barsescu, in fata Teatrului National, va fi o masura nepopulara, dar s-a aratat convins ca dupa un an i se va da dreptate. El a mai spus ca si periferia trebuie sa arate ca zona centrala a orasului, si a aratat spre platformele industriale care au inceput sa primeasca, la randul lor, investitii consistente.