Imprimare
PDF

Calamitarea culturilor de vita de vie din Iasi este doar in capul ministrului Daea


„Nu e chiar asa mare problema, via nu a intrat in vegetatie”, sustine un fermier iesean. „In momentul acesta, oficial, nu este nicio podgorie calamitata”, arata si reprezentantii Directiei Agricole Iasi.
Agricultorii ieseni il contrazic pe ministrul Agriculturii care a afirmat intr-o declaratie de presa ca printre judetele calamitate la culturile de vie se numara si Iasul. Vorbele oficialului par insa total rupte de realitate, fara nici o acoperire in teren si sunt suprinzatoare pentru toata lumea. Fermierii spun ca nu-si explica de unde are ministrul aceste informatii, nici culturile  din camp si nici vita de vie nu au de suferit. „Nu e chiar asa mare problema, via nu a intrat in vegetatie. Doar viile plantate pe vai, sa zicem ca ar fi cat de cat expuse. Speram sa nu se repete episodul de anul trecut cand, pentru ca via intrase deja in vegetatie, din punct de vedere cantitativ am avut o pierdere de aproximativ 30% din productie. Calitativ nu au fost probleme, din contra, productia fiind mai mica, plantele au avut mai multa hrana pentru ciorchinii ramasi. Anul acesta chiar daca a venit frigul in a doua parte a lunii martie, inca nu a inceput ciclul vegetaiv si nu anticipam probleme majore. Important e ca frigul sa nu dureze foarte mult”, spune Marian Olteanu de la crama Gramma din Visani.  
 
Acesta detine 20 de hectare de vita de vie batrana de 50 de ani si intentioneaza sa mai planteze inca 9 hectare pe suprafata de teren de langa crama. Reprezentantii Directiei Judetene pentru Agricultura Iasi confirma si ei ca viile din judet nu au de suferit in aceasta perioada. „In momentul acesta, oficial, nu este nicio podgorie calamitata si nici nu a venit la noi nici un fermier sa se planga de lucrul acesta. Sunt unele soiuri, in vai, unde e mai cald, unde e posibil sa fi dat mugurii. La culturi, atata timp cat este un strat de zapada, acestea nu sunt afectate. Problema ar fi fost daca era ger si nu era zapada”, mentioneaza Roxana Florea, purtatorul de cuvant al institutiei iesene. Cei care au de pierdut in aceasta perioada sunt iesenii care au sere si care au apucat sa-si scoata plantele din rasadnite si sa le planteze in solarii, direct in pamant. Acestia trebuie sa faca investitii mari zilele acestea in lemne sau rumegus, pentru a incalzi serele, altfel toata munca lor s-ar duce pe apa sambetei. Pentru incalzirea unei rasadnite, un legumicultor cheltuie in perioada rece in jur de 3.000 de euro.
 
In caz de calamitate, agricultorii trebuie sa anunte comisia locala de la primaria din localitate, aceasta se deplaseaza pe teren sa constate ce pagube s-au produs, iar in termen de 10 zile trebuie sa trimita situatia la Agentia pentru Plati si Investitii in Agricultura. Doar dupa elaborarea unui act normativ de la Guvern, agricultorii afectati pot primi despagubiri. Initial trebuie identificata zona calamitata, apoi se stabilesc niste sume, cum a fost si acum doi ani la seceta. De cele mai multe ori, in cazul calamitatilor, singura solutie este intoarcerea culturii.
 
Meteorologii au anuntat ca frigul va tine pana la sfarsitul acestei saptamani. Pentru ca o cultura sa fie calamitata, iar agricultorul sa fie despagubit de stat, pagubele trebuie sa fie de cel putin 30% din suprafata cultivata. Anul trecut ingheturile tarzii si zapezile cazute in perioada 15-22 aprilie au distrus culturile fructifere in proportii cuprinse intre 30% si 95%, cei mai afectati fiind merii, ciresii, nucii si piersicii. Podgoriile din centrul viticol Copou au avut atunci pierderi de productie de 95 % la soiurile pentru vin Feteasca alba  si Muscat Ottonel, amplasate pe vai si de 70% la soiul pentru struguri de masa Chasselas dore.