Imprimare
PDF

Ultima tara din Europa in care exista pedeapsa capitala. Executiile, comise in secret: „Se vede frica in ochii lor”


Belarus este singura tara din Europa in care pedeapsa cu moartea este inca in vigoare. Activistii spun ca, in unele cazuri, detinutii nu au parte de un proces corect, acestia afland in ultima clipa ca urmeaza sa fie executati. 
Cand gardienii intra in celula detinutilor, detinutii nu stiu niciodata cu certitudine daca este ultima lor zi. Totodata, cand persoanele sunt executate, totul este tinut secret, iar familiile afla cu multe luni mai tarziu, scrie BBC News.
 
Descris drept „ultima dictatura a Europei”, Belarusul este ultima tara din Europa, dar si din fosta Uniune Sovietica, in care exista inca pedeapsa capitala. Autoritatile trateaza aceste cazuri foarte discret, departe de ochii presei si a activistilor pentru drepturile omului, dar si de cele ale familiilor. Condamnatii sunt executati prin impuscare in cap, iar conform legii, pedeapsa cu moartea nu se aplica si in cazul femeilor.
 
Tinuti in conditii degradante
 
Gennady Yakovitsky este doar unul dintre detinutii executati in Belarus. El a petrecut 10 luni in inchisoare, dupa ce a fost condamnat pentru crima. In toata aceasta perioada, a stiut daca e zi sau noapte doar in functie de lumina slaba care se reflecta in celula prin filtrul pus la fereastra celulei sale, in timp ce in interior lumina era aprinsa continuu.
 
In astfel de conditii, detinutii ajung sa piarda usor notiunea timpului. El a fost tinut in izolare, fiindu-i interzis sa iasa din celula. Mai mult, vizitele i-au fost controlate strict si, in afara de avocati, rudele apropiate primeau permisiunea sa-l viziteze doar o data pe luna. In aceste zile, Yakovitsky era scos din celula sa si escortat intr-o alta incapere, cu mainile incatusate la spate si cu capul plecat in pamant. Gardienii nu ii spuneau niciodata unde il duc, a povestit fiica sa Alexandra pentru BBC News. Astfel, detinutii se confrunta de fiecare data cu multe intrebari: „Se vor intalni cu rudele? Cu avocatii? Vor fi impuscati?”
 
In cazul lui Gennady Yakovitsky, acesta si-a putut vedea fiica doar printr-un geam din sticla, intotdeaua sub stricta supraveghere a gardienilor. „Nu am vorbit despre caz; era interzis. Puteam vorbi doar despre chestiuni legate de familie”, a mai spus Alexandra, in varsta de 27 de ani, care a primit permisiunea de a-si vizita tatal de doar opt ori.
 
Intr-una dintre ocazii, ea s-a plans tatalui ca a durat foarte mult timp pana sa primeasca un pasaport nou. „Gardienii mi-au spus, sarcastic. Mai ai foarte putin timp”.
 
Yakovitsky a fost acuzat ca in 2015 si-ar fi ucis partenera, dupa ce a baut cu prietenii timp de doua zile, potrivit unor organizatii nonguvernamentale. Dupa ce Yakovitsky s-ar fi certat cu partenera sa, el ar fi lovit-o de cateva ori cu pumnul, dupa care ar fi adormit intr-o alta incapere. Cand s-a trezit, a descoperit ca era moarta, ca avea maxilarul dislocat si ca era partial dezbracata, insa le-a spus anchetatorilor ca nu isi aminteste ce s-a intamplat. Atunci cand a imbracat-o, a observat ca pe blugii femeii erau pete de sange pe care nu le observase anterior, asa ca a sunat la politie. Trei zile mai tarziu, a fost arestat. In timpul primului interogatoriu, Gennady Yakovitsky ar fi fost victima presiunii psihologice.
 
El mai fusese acuzat de crima si in 1989, insa a fost condamnat la 15 ani de inchisoare. Potrivit fiicei sale Alexandra, judecatorii care s-au ocupat de cazul sau au folosit vechea condamnare ca pe o „dovada principala”, atunci cand au dat sentinta, in ianuarie 2016.
 
Avocatul lui Yakovitsky a facut apel la Curtea Suprema, motivand ca procesul nu a fost unul corect si ca probe esentiale din ancheta ar fi fost omise, cum ar fi probele neidentificate de sange de sub unghiile victimei. Cu toate acestea, barbatul a fost executat la varsta de 49 de ani. O luna mai tarziu, familia a primit prin posta o scrisoare in care se confirma decesul detinutului.
 
„N-am primit bunurile sale, nu am vazut trupul. Ii dadusem fotografii, dar nu mi s-au returnat”, a mai spus fiica lui Gennady Yakovitsky, Alexandra.
 
„Detinutii, tratati de parca ar fi morti deja”
 
Numarul condamnatilor la moarte este incert, dar se estimeaza ca din 1991 au fost executate peste 300 de persoane. Potrivit Amnesty International, doar anul trecut au avut loc doua executii, iar in prima jumatate a lui 2018, sunt cel putin sase barbati care asteapta sa fie condamnati la moarte.
 
In cele mai multe cazuri, este vorba despre omucidere in circumstante agravante. Inainte de proces, condamnatii sunt tinuti in celule aflate in beciul unui centru cu securitate sporita, o inchisoare construita in secolul al XIX-lea, care in cea mai mare parte s-a prabusit, situat in centrul capitalei Minsk. Sunt foarte rare cazurile in care in acest centru de detentie pot avea acces jurnalisti sau activisti.
 
Potrivit unui raport realizat de o organizatie pentru drepturile omului in 2016, in aceste celule, persoanele acuzate de crima sunt victimele unor abuzuri grave, intre care „presiune psihologica” si „tortura”, dar si alte „tratamente degradante, crude si inumane.” Detinutilor li se interzice sa se aseze pe pat, cu exceptia orelor in care li se permite sa doarma, a povestit un fost angajat al inchisorii, conform ONG-ului Viasna. Totodata, de cele mai multe ori li se ignora si dreptul de a trimite sau primi scrisor.i
 
„Conditiile sunt socante. Sunt tratati de parca ar fi morti deja”, a precizat activista Aisha Jung, din cadrul Amnesty International Belarus, care analizeaza de peste 10 ani cazurile de executie din aceasta tara.
 
In ziua executiei, un procuror le comunica prizonierilor ca solicitarea unei gratieri prezidentiale le-a fost respinsa.
 
„Oamenii tremura fie de frig, fie de frica, iar in ochii lor se vede o frica reala. Era imposibil sa ma uit la ei”, a povestit Aleh Alkayeu, fostul sef al inchisorii in care au loc executiile.
 
Prizonierii sunt legati la ochi si dusi intr-o camera aranjata special, unde au voie sa intre doar persoane autorizate de procuror – niciodata un membru al familiei. Dupa aceea, sunt fortati sa ingenuncheze si impuscati in cap. Intreaga procedura dureaza in jur de doua minute. Rudele sunt informate, insa, dupa saptamai sau chiar luni, iar in unele cazuri familia primeste o cutie cu bunurile personale ale celui executat. Pe de alta parte, trupurile acestora nu sunt niciodata returnate familiilor, iar locul in care sunt inmormantati detinutii executati reprezinta un secret de stat.
 
Presedintele invoca un referendum de acum 22 de ani
 
Conform unui referendum realizat in 1996, 80% dintre cetatenii din Belarus se opuneau abolirii pedepsei cu moartea. Cu toate acestea, comunitatea internationala nu a recunoscut rezultatul, intrucat exista suspiciuni privind comiterea de frauda. Astfel, presedintele Alexander Lukasenko, care se afla la putere din 1994, invoca rezultatul acestui referendum pentru a justifica existenta pedepsei capitale.
 
Sondaje realizate recent arata ca sustinerea publica pentru pedeapsa cu moartea a inregistrat un declin, in conditiile in care exista mai multe campanii publice de informare.
 
„Tot mai multe persoane se opun pedepsei cu moartea, insa guvernul se foloseste de faptul ca Belarusul e ultima tara europeana in care inca exista aceasta masura de pedepsire a detinutilor, pentru a forta tarile europene sa negocieze”, considera Andrei Paluda, coordonatorul campaniei Aparatorii Drepturilor Omului impotriva pedepsei capitale din Belarus.