Imprimare
PDF

Moment istoric in Europa. Organizatia separatista ETA isi anunta dizolvarea, dupa 60 de ani de lupte sangeroase pentru independenta Tarii Bascilor si 829 de asasinate


La mai putin de un an dupa ce a depus armele, organizatia separatista basca ETA se pregateste sa-si anunte dizolvarea, un epilog al celor aproape 60 de ani de lupte sangeroase care nu au dus la infiintarea unui stat independent care sa inglobeze teritorii din Franta si Spania, relateaza vineri AFP.
Potrivit mai multor surse concordante, organizatia Euskadi Ta Askatasuna ('Patrie basca si libertate'), caruia ii sunt imputate oficial 829 de asasinate dupa infiintarea sa, la 31 iulie 1959, in plina dictatura franchista, ar urma sa faca acest ultim anunt inainte de inceperea verii.
 
Dupa renuntarea la violente, in octombrie 2011, ETA a anuntat in aprilie 2017 “dezarmarea sa totala” si a predat autoritatilor franceze o lista cu locuri in care a ascuns arme, gest considerat insuficient de Madrid, care cerea organizatiei sa se autodizolve.
 
In cotidianul basc Gara, care ii serveste in mod traditional de tribuna, ETA afirma cateva saptamani mai tarziu ca a lansat o dezbatere interna cu privire la viitorul sau, apoi a confirmat luna trecuta ca si-a indemnat membrii sa voteze pentru dizolvarea organizatiei.
 
“Iata o organizatie care este in mare parte dezarmata: in orice caz ea a predat 3,5 tone de armament. Chiar daca nu s-a gasit tot in raport cu cantitatea de arme care se stie ca a fost in circulatie, exista un demers sincer din partea ei, ultimul pas asteptat fiind disolutia sa”, estimeaza Samuel Vuelta Simon, procuror al Republicii Franceze la Bayonne (sud-vest).
 
“Cel mai important in timpul dizolvarii ETA va fi ceea ce se va spune”, explica Jean-Francois Blanco, aparator a numerosi membri ETA. Blanco - care a fost, intre altele, si avocatul lui Jean-Noel Etcheverry, supranumit 'Txetx', militant altermondialist si actor important in dezarmarea din aprilie 2017 de la Bayonne - este de parere ca ETA va trebui sa isi ceara iertare pentru victimele pe care le-a provocat.
“In timpul acestui act de disolutie, ETA va mentiona fara indoiala GAL (Grupurile Antiteroriste de Eliberare - n.r.), marturii obtinute sub tortura, insa cel mai important este sa recunoasca suferinta celorlalti”, subliniaza Blanco.
 
In anii 1980, in jur de 60 de militanti ETA au fost asasinati in Spania si Franta in atentate comise de grupuri aflate in solda politiei spaniole, in special Batalionul Basc Spaniol (BBE), apoi GAL.
 
Este dificil de spus astazi ce mai ramane din organizatie, insa, de ambele parti ale frontierei, lupta se duce acum in legatura cu soarta detinutilor: in jur de 60 in Franta si circa 260 in Spania.
 
Va duce dizolvarea ETA la o reglementare a sortii acestora? “Nu este un troc. Nu este 'noi ne dizolvam, voi ii eliberati pe prizonierii nostri'. In schimb, fara nicio indoiala, disolutia va favoriza reintoarcerea la normalitate pentru aceste persoane. Justitia tine cont de realitatea momentului”, este de parere procurorul din Bayonne, fost magistrat de legatura pe langa Ministerul Justitiei spaniol in anii 1980.
 
“O baza de lucru continua sa se profileze: exista cei care au sange pe maini si cei care nu au”, adauga el, amintind ca un prim pas a fost facut deja de Administratia penitenciarelor din Franta, prin transferarea a doi detinuti dintr-o inchisoare din nord si una din sud-vest, mai aproape de familiile lor. “Numerosi membri ai ETA arestati in ultimii ani nu trecusera la actiune, mai ales in randul tinerilor”, constata Vuelta Simon.
 
In ceea ce priveste nationalismul basc, “o dizolvare va da tonul pentru toata miscarea 'abertzale' (patriot in limba basca - n.r.), aceasta va duce la o repozitionare a miscarilor de tineret”, si-a exprimat el convingerea.