Imprimare
PDF

Dan Lupascu a motivat de ce voia anularea condamnarii lui Dan Voiculescu. Judecatorul a fost infrant de jurisprudenta CEDO


Judecatorul Dan Lupascu de la Curtea de Apel Bucuresti (CAB), care a facut opinie separata in hotararea din dosarul in care Dan Voiculescu a cerut anularea pedepsei de zece ani de inchisoare, arata, in motivare, ca magistratii care au pronuntat decizia in cazul ICA s-au aflat in incompatibilitate.

Judecatoarele Isabelle Tocan si Corina Cornelia Daescu i-au explicat lui Dan Lupascu, in baza jurisprudentei CEDO, de ce sentinta data de colegii lor, Camelia Bogdan si Alexandru Mihalcea, este corecta.

Dan Lupascu a decis admiterea contestatiei in anulare formulata de Dan Voiculescu, insa celelalte doua magistrate din complet - Isabelle Tocan si Corina Cornelia Daescu - au respins cererea fondatorului Partidului Conservator.

- "Consider ca judecatorii care au pronuntat decizia penala nr. 888/A/08 august 2014 s-au aflat in stare de incompatibilitate. In prealabil, precizez ca nu impartasesc opinia reprezentantului Ministerului Public in sensul ca pretinsele cauze de incompatibilitate nu pot fi supuse cenzurii unei alte instante, cu atat mai mult cu cat ele au fost invocate in fata instantei de apel, care s-a pronuntat asupra lor, deoarece am fi in prezenta unui «apel deghizat», ceea ce este inadmisibil", arata judecatorul Dan Lupascu in motivarea deciziei sale de admitere a contestatiei in anulare a lui Dan Voiculescu.

Magistratul subliniaza ca exista multiple elemente pentru a conchide ca este rezonabila suspiciunea lui Dan Voiculescu "in sensul afectarii impartialitatii judecatorilor care au judecat cauza in apel".


- “Fata de toate acestea, opinez ca membrii completului respectiv s-au aflat in stare de incompatibilitate atunci cand au pronuntat decizia nr.888/A/08.08.2014, fiind aplicabile dispozitiile art.64 alin.1 lit.f C. pr. pen.”

Cum au motivat cele doua judecatoare

Pe de alta parte, judecatoarele Isabelle Tocan si Corina Cornelia Daescu au decis ca solicitarea lui Dan Voiculescu trebuie respinsa, astfel ca a fost luata, cu majoritate de voturi, aceasta hotarare.

- "Dreptul de acces la instanta ar fi iluzoriu daca sistemele judiciare nationale ar permite ca o hotarare judecatoreasca obligatorie sa ramana fara efect in detrimentul unei parti. (...) Puterea de revizuire a instantelor superioare ar trebui utilizata pentru a corecta erorile judiciare si nu pentru a se ajunge la o noua examinare a cauzei, asigurandu-se intr-o cat mai mare masura un just echilibru intre interesele relevante", motiveaza cele doua judecatoare decizia.

Judecatoarele Curtii de Apel Bucuresti adauga faptul ca o hotarare definitiva, ce se prezuma a fi legala si temeinica, poate fi desfiintata doar "in situatii exceptionale", daca exista motive ce nu au fost avute in vedere de instantele de judecata in procedura anterioara, motive ce deriva din modificarea situatiei de fapt, erori de procedura sau de judecata.

Juriprudenta CEDO

"Apreciem ca orice aspect care a fost pus in discutia instantei de apel si cu privire la care aceasta s-a pronuntat in mod definitiv este o chestiune intrata in autoritate de lucru judecat si nu poate fi invocat ca motiv de admitere a contestatiei in anulare, formulata in fata unui alt complet de la aceeasi instanta, intrucat «simpla posibilitate de a exista doua puncte de vedere asupra unei probleme nu este un temei pentru reexaminare» (Mitrea c. Romaniei, Urbanovici c. Romaniei). Apreciem ca legiuitorul a pornit de la prezumtia legalitatii solutiilor pronuntate de toti judecatorii care solutioneaza calea ordinara de atac, iar erorile acestora de judecata pot fi cenzurate doar de o instanta superioara, de control judiciar (recurs in casatie)", motiveaza judecatoarele.

- "Cu privire la impartialitatea judecatorilor, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca exista doua teste pentru a determina daca un tribunal este impartial in sensul articolului 6 § 1 : prima consta in incercarea de a determina convingerea personala a unui anumit judecator intr-un anumit caz si a doua in a stabili daca judecatorul prezinta garantii suficiente pentru a exclude orice indoiala legitima in aceasta privinta (Marguš c. Croatiei, Gautrin s.a.c. Frantei)".
- "In ceea ce priveste testul subiectiv, Curtea noteaza in primul rand ca impartialitatea personala a unui judecator trebuie sa fie presupusa pana la dovada contrarie (Wettstein c. Elvetiei) si trebuie apreciate pe baza opiniei exprimate a magistratului. In ceea ce priveste testul obiectiv, trebuie sa se stabileasca daca, in afara de conduita judecatorului, exista fapte verificabile care pot ridica indoieli justificate cu privire la impartialitatea sa. Acest lucru inseamna ca, pentru a decide daca intr-un anumit caz exista un motiv intemeiat sa se teama ca un anumit judecator este lipsit de impartialitate, punctul de vedere al persoanei in cauza este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este daca aceasta teama poate fi considerat a fi justificata in mod obiectiv (Ferrantelli si Santangelo c. Italiei, Micallef c. Malta).
- Cu privire la acest aspect, chiar si aparentele pot prezenta o anumita importanta (De Cubber c. Belgiei, Mežnarić c. Croatiei). Ca urmare, cu privire la acest aspect, reprezentarea pe care o are inculpatul trebuie luata in considerare, fara ca aceasta sa aiba, insa, un rol decisiv (Piersack c. Belgiei). Va fi, insa, un element determinant daca perceptia inculpatului poate fi apreciata ca fiind obiectiv justificata. Curtea a stabilit ca luarea de catre judecatorii fondului sau de cei din apel a unor decizii nu justifica in sine indoieli cu privire la impartialitatea acestora cu privire la fondul cauzei.
- Impartialitatea urmeaza a fi analizata in functie de circumstantele fiecarei cauze, in raport de intinderea si natura masurilor adoptate de judecator inainte de solutionarea cauzei. Problemele cu privire la care un judecator trebuie sa se pronunte inainte de dezbaterea fondului nu trebuie confundate cu cele care stau la baza decizie sale finale (Hauschildt c. Danemarcei)."
- "Constatam ca petentul condamnat invoca lipsa de impartialitate a completului de apel ca urmare a faptului ca este nemultumit de solutiile pronuntate de acest complet cu privire la cererile formulate in cadrul caii ordinare de atac. Completul ce solutioneaza contestatia in anulare ar putea ajunge la aceasta concluzie exclusiv in urma reanalizarii cererilor formulate, in situatia in care ar aprecia ca solutiile pronuntate initial au fost gresite, aspect ce depaseste competenta completului in calea extraordinara de atac. Completul investit cu solutionarea contestatiei in anulare nu poate aprecia cu privire la pertinenta, concludenta si utilitatea probelor sau asupra necesitatii luarii masurii asiguratorii decat dupa admiterea cererii, desfiintarea deciziei si rejudecarea apelului. De altfel, respingerea in parte a unor mijloace de proba sau luarea unor masuri asiguratorii in cursul procesului sunt masuri permise de dispozitiile legale si nu conduc la incompatibilitatea judecatorului, nici in raport de normele interne si nici de garantiile impuse de dreptul la un proces echitabil."
- "Pentru aceste considerente, in opinie majoritara, apreciind ca motivele invocate de catre contestator nu se suprapun cazului de contestatie in anulare, Curtea va respinge, ca neintemeiata, cererea formulata de contestatorul Voiculescu Dan."

Procesul de anulare a condamnarii

In 6 ianuarie, Curtea de Apel Bucuresti i-a respins contestatia in anulare lui Dan Voiculescu, acesta ramanand cu pedeapsa de 10 ani de inchisoare primita in dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare, decizia fiind definitiva. Hotararea a fost luata de un complet de divergenta alcatuit din judecatorii Dan Lupascu, Isabelle Tocan si Corina Cornelia Daescu. In decembrie 2014, Lupascu si Tocan nu au putut sa cada de acord asupra unei decizii privind contestatia, astfel ca a fost format completul de trei, pentru o hotarare definitiva in acest caz.Daca ar fi fost admisa contestatia, judecatorii puteau decide eliberarea lui Voiculescu si rejudecarea apelului din dosarul ICA.

Sentinta Cameliei Bogdan si a lui Alexandru Mihalcea

In 8 august 2014, completul de judecata de la Curtea de Apel Bucuresti format din magistratii Camelia Bogdan si Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, in dosarul privatizarii ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de inchisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, si pe fostul ministru Sorin Pantis la sapte ani de inchisoare.