Imprimare
PDF

Avantajele si dezavantajele decuplarii Romaniei de Bulgaria in drumul spre Schengen: Merkel si Iohannis ar fi picat de acord pe o solutie conditionata


Unul dintre subiectele abordate de presedintele Klaus Iohannis in vizita efectuata la Berlin s-a referit la aderarea Romaniei la spatiul Schengen. Tema asupra careia cancelarul german Angela Merkel si seful statului roman ar fi picat de acord intr-o formula treptata, insa cu o conditie: includerea Bulgariei in proces.

Conform unor surse diplomatice citate de HotNews.ro, Angela Merkel ar fi manifestat disponibilitate pentru a sustine integrarea Romaniei in Schengen, intr-o prima faza, cu spatiul aerian. Germania si Franta ar fi vorbit deja cu Comisia Europeana pe tema Schengen, insa Merkel i-ar fi transmis lui Iohannis ca trebuie gasita o solutie si pentru Bulgaria.

Mai precis, cancelarul german ar fi explicat ca, o eventuala decuplare  a Romaniei de Bulgaria i-ar arunca si mai mult pe vecini catre Rusia lui Putin.  

Bulgarii insista, insa, sa ramana in tandemul consacrat, lucru dovedit inclusiv de mesajul cu care presedintele si ministrul de externe ai Bulgariei au venit saptamana trecuta la Bucuresti, dupa cum aminteste jurnalistul Dan Tapalaga, intr-un editorial publicat pe HotNews.

„Pentru Romania, decuplarea ar insemna recunoasterea progreselor certe in domeniul justitiei. Pe de alta parte, ruperea de vecinul din sud costa bani. Daca Romania va intra mai repede si singura in Schengen atat aerian cat si, mai tarziu, terestru, va trebui sa securizeze singura inca cateva sute de km de granita. Dar o astfel de perspectiva este, inca, incerta”, noteza jurnalistul.

„Daca Romania a obtinut intr-adevar sprijinul Parisului si Berlinului, presedintele Klaus Iohannis poate spera ca Romania sa intre in 2015 in Schengen cu granitele aeriene, cum singur s-a angajat inca din primele zile de mandat. Pe langa ultimul raport MCV pozitiv, care remarca progresele in lupta anti-coruptie, Romania mai beneficiaza de un atu: a ramas, alaturi de Polonia, un pilon de stabilitate in Estul Europei. Din eterna tara-problema, Romania a ajuns o ancora euroatlantica in contextul razboiului din Ucraina”, mai subliniaza Tapalaga.

Ramane, astfel, de vazut in ce masura urmeaza sa se puna in practica solutiile discutate si ce directie va aborda Romania pe termen mediu si lung in raport cu vecinii sai din sud.