Imprimare
PDF

Franta, o putere nucleara, isi va inchide 14 reactoare pana in 2035


Franta isi va inchide gradual 14 din cele 58 de reactoare pana in 2035, a anuntat marti presedintele Emmanuel Macron.
Inchiderea reactoarelor facand parte dintr-un plan mai amplu al guvernului francez de a reduce pana la 50% energia nucleara pana in 2035 - in momentul de fata ponderea fiind de 71,6% in 2017.
 
Franta are un total de 58 de reactoare repartizate in 19 situri si se plaseaza astfel pe locul doi in lume ca numar de reactoare, dupa Statele Unite (99 de reactoare).
 
In plus fata de inchiderea ”in vara anului 2020″ a celor doua reactoare de la centrala Fessenheim - din apropierea Germaniei si Elvetiei -, presedintele francez a anuntat inchiderea altor 12 reactoare. Un minimum de patru si un maximum de sase reactoare vor fi oprite pana in 2030, iar reactoarele ramase cel tarziu pana in anul 2035, mai relateaza Agerpres.
 
Guvernul francez trebuie sa respecte si un alt angajament, acela de a aduce la 40% ponderea energiei produse de energiile regenerabile pana in 2030.
 
In acest scop, sprijinul pentru dezvoltarea energiilor regenerabile va creste de la cinci miliarde in prezent “la sapte pana la opt miliarde de euro pe an”, a mai anuntat Emmanuel Macron.
 
Presedintele francez s-a referit la o triplare a energiei eoliene terestre si o multiplicare de cinci ori a celei fotovoltaice solare pana in 2030.
 
Aceste anunturi se adauga la inchiderea ultimelor patru centrale pe carbune pana in 2022, fapt confirmat inca o data.
 
“Cresterea puterii energiilor regenerabile in Franta este inevitabila”, a conchis Emmanuel Macron, care nu vrea cu toate acestea “sa renunte la energia nucleara”.
 
Prins ca intr-o menghina intre “Vestele galbene”, o miscare a cetatenilor iritati de cresterea taxelor la combustibili care protesteaza de peste o saptamana in Franta, si promotorii unei tranzitii ecologice rapide, seful statului francez a prezentat o strategie ce urmareste un dublu scop.
 
“Trebuie sa ascultam protestele de alarma sociala”, dar “fara a renunta la responsabilitatile noastre”, deoarece “exista si o alarma legata de mediu”, a spus el.
 
“Sfarsitul lunii” si “sfarsitul lumii”, “le vom trata pe amandoua”, a asigurat Macron, promitand un mecanism ce vizeaza evitarea cresterii foarte mari a preturilor la carburanti, precum si o vasta “concertare” privind tranzitia ecologica.
 
Ministrul tranzitiei ecologice, Francois de Rugy, urmeaza sa primeasca marti dupa-amiaza reprezentanti ai “Vestelor galbene”, la cererea lui Emmanuel Macron, a precizat presedintia franceza.
 
In afara de raspunsul la revendicarile manifestantilor, presedintele este asteptat sa abordeze o alta problema sensibila in peisajul energetic francez Franta: ponderea puterii nucleare.
 
Abia ales, Emmanuel Macron a vrut sa pozeze in campion al luptei pentru mediu si nu a ezitat sa deturneze sloganul de campanie al presedintelui american Donald Trump, declarand “Make Our Planet Great Again” (“Faceti planeta noastra din nou mareata”).
 
Dar de atunci, Nicolas Hulot, emblematicul sau ministru al tranzitiei ecologice si fervent militant “Verde”, a trantit usa, regretand ca “nu a fost ascultat” si punand la indoiala determinarea guvernului in domeniul ecologic.